În această compilație, the European Prison Litigation Network (Rețeaua Europeană a avocaților pentru drepturile deținuților), membrii și partenerii săi din întreaga Europă au drept scop să informeze juriștii naționali și organizațiile societății civile din Europa cu privire la cele mai importante evoluții juridice în materie penitenciară. Compilația acoperă 15 state membre ale Uniunii Europene, precum și Ucraina și Rusia.
CONȚINUT >> EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, CONDIȚII MATERIALE DE DETENȚIE, LEGISLAȚIA PENALĂ, PENITENCIARE PE TIMP DE RĂZBOI, VIAȚA PRIVATĂ ȘI DE FAMILIE, DREPTURI PROCEDURALE, REGIMURI, SECURITATEA, AJUSTAREA PEDEPSEI, TORTURA, DREPTURI DE VOT, MUNCA
CITIȚI ANALIZA INTEGRALĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ >>
EDUCAȚIE
În România, un ordin a modificat o dispoziție care le permitea directorilor de penitenciare să refuze unui deținut accesul la cursuri universitare pe motiv de “conduită”, dispoziție care a fost considerată ca încălcând dreptul la educație garantat de Constituția României.
SĂNĂTATE
În Bulgaria, instanțele au pronunțat hotărâri divergente cu privire la faptul dacă asistența medicală în penitenciare intră în sfera controlului judiciar în cadrul remediului preventiv (a se vedea aici și aici).
În Ungaria, o instanță a respins o cerere de despăgubire formulată de un fost deținut cu afecțiuni cronice de sănătate, care fusese privat de îngrijiri adecvate în timpul detenției, evidențiind lacune semnificative de protecție pentru deținuții care necesită asistență zilnică.
În România, o revizuire planificată a dispozițiilor ordinului ministerial care reglementează asistența medicală în penitenciare urmărește consolidarea accesului deținuților la îngrijiri medicale adecvate, inclusiv prin abordarea practicilor divergente între unități și asigurarea continuității tratamentului pentru afecțiuni cu risc sporit.
În Spania, au început lucrările de construcție pentru un modul penitenciar în cadrul Spitalului Universitar din Navarra, destinat găzduirii deținuților care necesită spitalizare. Deși asistența medicală penitenciară a fost transferată, în 2021, de la stat către Comunitatea Autonomă Navarra, regiunea nu dispunea până în prezent de un asemenea modul.
CONDIȚII MATERIALE DE DETENȚIE
În Belgia, o lege de urgență urmărește să reducă supraaglomerarea penitenciarelor, prin introducerea unor măsuri de limitare a recurgerii la detenție, instituirea unei proceduri de urgență în fața judecătorului de supraveghere a executării pedepsei și introducerea unei proceduri temporare de liberare anticipată.
În Bulgaria, o instanță de judecată a statuat că stabilirea spațiului personal într-o celulă de penitenciar trebuie să se bazeze pe suprafața totală a podelei celulei, fără a deduce spațiul ocupat de mobilier (indisponibil online).
În Italia, Guvernul a prezentat noul său „Plan pentru penitenciare”, destinat soluționării supraaglomerării penitenciarelor. Planul se axează pe extinderea capacității infrastructurii penitenciare, introducerea unor noi măsuri de detenție la domiciliu pentru deținuții cu antecedente de consum de droguri sau alcool și facilitarea accesului la liberare anticipată.
În Țările de Jos, pentru a reduce supraaglomerarea penitenciarelor, guvernul a introdus o procedură temporară de liberare anticipată, care permite eliberarea deținuților cu una până la 14 zile înainte de expirarea pedepsei.
În Portugalia, condițiile de detenție degradate cauzate de numărul ridicat de greve ale personalului de supraveghere penitenciară au determinat o organizație neguvernamentală să amenințe cu inițierea unor litigii la scară largă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.
LEGISLAȚIA PENALĂ
În Franța, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o dispoziție care ar fi permis plasarea minorilor sub 16 ani în detenție preventivă pentru o perioadă de până la un an pentru anumite infracțiuni grave, inclusiv terorismul sau criminalitatea organizată, constatând că aceasta încălca principiile fundamentale ale justiției juvenile.
PENITENCIARE PE TIMP DE RĂZBOI
În Ucraina, atacul asupra unei unități penitenciare, soldat cu moartea a 16 deținuți și rănirea a aproape o sută, subliniază imperativul protejării dreptului la viață al deținuților în timp de război prin măsuri preventive, inclusiv evacuarea, astfel cum este impus de standardele naționale și internaționale.
Tot în Ucraina, autoritățile, în cooperare cu cele din Georgia și Republica Moldova, au organizat deportarea înapoi pe teritoriul Ucrainei a civililor care fuseseră anterior încarcerați acolo și care fuseseră transferați forțat în Rusia după ce penitenciarul lor a intrat sub ocupație rusă în timpul invaziei pe scară largă, cu încălcarea dreptului internațional umanitar. Din cauza unor obstacole apărute în Rusia, Ucraina, Georgia și Republica Moldova, aceștia au rămas blocați la frontiera ruso-georgiană, fiind ținuți într-un subsol, în condiții inumane, și depinzând în totalitate de asistența umanitară furnizată de organizații ale societății civile. Această situație reflectă eșecul părților interesate relevante de a le recunoaște statutul de victime ale unei crime de război, expunându-i astfel unei victimizări secundare.
VIAȚA PRIVATĂ ȘI DE FAMILIE
În Țările de Jos, Comitetul de apel a anulat decizia directorului de penitenciar de a refuza unui deținut acordarea unei vizite nesupravegheate de familie, întemeiată pe „comportament indezirabil”, constatând că decizia nu se baza pe criterii clare și obiective.
Tot în Țările de Jos, Comitetul de apel a anulat decizia de transferare a unui deținut într-o unitate penitenciară situată departe de domiciliul său, subliniind că insuficiența capacității disponibile, per se, nu poate justifica ignorarea obligației de a menține deținuții cât mai aproape posibil de rețeaua lor socială.
În cele din urmă, în Țările de Jos, Comitetul de apel a statuat că lipsa unui interpret nu constituia un temei justificat pentru anularea unei vizite acordate unui deținut.
In Portugalia, au fost instalate peste 9 000 de telefoane fixe în interiorul celulelor de penitenciar, oferind deținuților acces gratuit la numere de telefon autorizate în prealabil, inclusiv la numere de interes public, precum cel al Avocatului Poporului.
DREPTURI PROCEDURALE
În Austria, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o dispoziție din Codul penal austriac, care, în practică, îi împiedica pe deținuți să beneficieze de asistență juridică în proceduri privind drepturile și beneficiile penitenciare.
În Belgia, o întrebare preliminară a fost adresată Curții Constituționale, prin care i s-a solicitat să soluționeze jurisprudența contradictorie referitoare la faptul dacă plângerile deținuților trebuie să se limiteze la legalitatea unei decizii sau pot viza și măsurile adoptate pentru punerea acesteia în aplicare.
În Bulgaria, o instanță de casație a menținut anularea unei sancțiuni disciplinare aplicate unui deținut vorbitor de limbă engleză, căruia nu i-a fost asigurat un interpret în cadrul audierii disciplinare, împiedicându-l astfel să înțeleagă pe deplin terminologia utilizată în cadrul procedurii.
În Ungaria, o campanie a societății civile, implicând foști deținuți și rude ale deținuților, a condus la publicarea online a regulamentelor de ordine interioară în aproape jumătate dintre penitenciarele țării, îmbunătățind accesul la reglementările esențiale care guvernează viața cotidiană, vizitele și comunicarea în cadrul sistemului penitenciar.
În Țările de Jos, Comitetul de apel a constatat că administrația penitenciară a încălcat dreptul unui deținut de a formula plângere, condiționând depunerea acesteia de o întrevedere cu personalul penitenciarului și refuzând plângerile redactate într-o limbă străină, alta decât engleza.
De asemenea, în Țările de Jos, Comitetul de apel a reafirmat că autoritățile penitenciare nu dispun de nicio putere discreționară în gestionarea corespondenței dintre avocat și client. Acesta a constatat că returnarea fără explicații a corespondenței unui avocat este ilegală și subminează protecția juridică a deținuților și a clarificat că restricționarea corespondenței privilegiate în timpul vizitelor poate avea loc numai în temeiul unor motive legale specifice, nu al regulilor interne privind vizitele.
REGIMURI
În Lituania, administrația penitenciară a adoptat regulamente interne care reglementează funcționarea unităților speciale instituite pentru deținuții expuși riscului de violență fizică sau psihologică repetată.
În Țările de Jos, Comitetul de apel a suspendat decizia directorului de penitenciar de a retrograda un deținut la regimul de bază pe motiv de „conduită indezirabilă”, constatând că motivarea era insuficient justificată și, prin urmare, potențial nerezonabilă sau inechitabilă.
SECURITATEA
În Rusia, modificări legislative recente au conferit Serviciului Federal de Securitate puterea de a înființa și administra centre de detenție preventivă. Aceasta reprezintă un regres semnificativ față de reformele din perioada 2005–2006, care au transferat responsabilitatea pentru instituțiile penitenciare către Ministerul Justiției, în conformitate cu standardele Consiliului Europei.
Tot în Rusia, modificări legislative au extins puterile serviciului penitenciar, în special în domenii legate de securitate (supravegherea deținuților, dotarea cu armament și utilizarea acestuia, operațiuni de căutare și capturare a deținuților evadați, precum și coordonarea cu alte organe de aplicare a legii).
AJUSTAREA PEDEPSEI
În Italia, o instanță de supraveghere a executării pedepsei a acordat detenție la domiciliu unui deținut cu probleme de sănătate, deși formal starea sa de sănătate nu fusese calificată drept incompatibilă cu detenția. Instanța a interpretat dispoziția relevantă privind detenția la domiciliu în lumina supraaglomerării penitenciarelor și a lipsei de resurse, care făceau imposibilă garantarea unei asistențe medicale corespunzătoare în penitenciar.
Tot în Italia, un decret al Ministerului Justiției a introdus o procedură care permite deținuților fără o locuință corespunzătoare să beneficieze de măsuri de adaptare a pedepsei, prin repartizarea acestora către centre de reintegrare dedicate.
În Lituania, Curtea Constituțională a admis o plângere individuală prin care este contestată o dispoziție din Codul penal care exclude persoanele condamnate pentru infracțiuni contra libertății și/sau inviolabilității sexuale a minorilor de la posibilitatea liberării condiționate.
TORTURA
Rusia s-a retras în mod formal din Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane ori degradante, lipsind astfel Comitetul European pentru Prevenirea Torturii de baza juridică necesară pentru efectuarea vizitelor de monitorizare în țară.
DREPTURI DE VOT
În Franța, Curtea Constituțională a menținut o nouă lege care a abolit votul prin corespondență pentru deținuți în alegerile locale și legislative. Deși legea păstrează votul prin corespondență pentru alegerile de nivel național (prezidențiale, europene și referendumuri), aceasta limitează opțiunile de vot pentru celelalte alegeri la votul prin procură sau la liberarea temporară.
MUNCA
În Portugalia, Avocatul Poporului a evidențiat deficiențe semnificative în condițiile de muncă din penitenciare, în special nivelul foarte scăzut al salariilor plătite de administrația penitenciară.
În România, Administrația penitenciară a adoptat un ordin de revizuire a reglementărilor existente privind munca în penitenciare, inclusiv eliminând dispozițiile care anterior excludeau anumite categorii de deținuți de la posibilitatea de a munci.
Tot în România, un ordin a majorat numărul de credite pe care deținuții le pot obține pentru fiecare zi de muncă în cadrul sistemului de recompensare a muncii, educației și activităților de reabilitare, făcând mai realist accesul la beneficii esențiale, precum permisiunea temporară de ieșire din penitenciar.
Traduzido por Filipa Samões Azevedo
Aducem mulțumiri speciale membrilor, partenerilor noștri asociați și voluntarilor pentru elaborarea în comun a acestei compilații!
În parteneriat cu
Această compilație este finanțată de Uniunea Europeană și de Fundația Robert Carr. Cu toate acestea, opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin în exclusivitate autorilor și nu le reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene, ale Comisiei Europene sau ale Fundației Robert Carr. Nici Uniunea Europeană, nici Comisia Europeană și nici Fundația Robert Carr nu pot fi considerate responsabile de acestea.
